Oficial, pot spune că uneori sunt o obsedată de cărți. Ieri de după-amiază (am ajuns undeva pe la orele 16 - 17 acasă) mi-am împrumutat cartea „Inferno” de Dan Brown de la Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai iar azi pe la ora 21 cartea era deja terminată. Majoritatea, stai, de fapt toate cărțile care-l au pe Robert Langdon ca personaj principal m-au înnebunit în același fel, deși iau cărțile respective doar ca cărți de acțiune și absolut nimic mai mult.Ca și la cărțile celelalte, mi-a plăcut cum s-au îmbinat suspansul, diferitele locații (de-a dreptul fabuloase pentru una cu cor de ducă ca mine), situațiile neprevăzute și personajele și situațiile ce nu sunt ce par a fi.
Când Robert Langdon se trezește într-un spital cu o durere de cap urâtă și fără a-și aduce aminte ce i s-a-ntâmplat în ultimele 2 zile iar o asasină e pe urmele lui, începe să-și pună serioase semne de întrebare referitor la ce nu-și amintea mai ales având în vedere alte aventuri de genul pe care le-a mai avut.
Până la urmă s-a dovedit că profesorul meu fictiv preferat într-o cursă contra cronometru pentru a scăpa omenirea de o posibilă molimă, nu de un atentat terorist (ca în „Îngeri și demoni”), nu să-și salveze pielea după ce-a fost învinovățit pe nedrept de asasinarea cu sânge rece a unui custode cunoscut al unui muzeu și mai cunoscut (în „Codul lui DaVinci”) și nici să-și salveze mentorul (în „Simbolul pierdut”).
Cartea m-a captivat foarte tare, de vreme ce-am stat până la 2 azi-noapte s-o citesc iar azi n-am mai făcut mare lucru înafară de a termina de citit cartea respectivă. Lectură plăcută vă doresc! căci n-am de gând să vă divulg mai multe din carte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu